In urma cu aproape doi ani, mai precis la 18 martie 2009, o data cu primul volum al romanului “Cel mai iubit dintre pamanteni”, de Marin Preda, incepea aventura numita relansarea Bibliotecii pentru Toti. O colectie de literatura romaneasca. Sloganul? Citeste! Ajungem in curand la volumul cu numarul 100. Continua sa citesti! Pentru ca povestea noastra merge mai departe! De fiecare data, volumele beneficiaza de o aparitie grafica exceptionala, de o coperta realizata dupa o pictura celebra a unui artist roman, de o prefata scrisa de un mare nume al... literelor din Romania contemporana, de un tabel cronologic si de fotografii-document oferite de arhive, muzee, case memoriale ori oameni care i-au cunoscut pe marii nostri scriitori. Asa cum v-am obisnuit, tinem cont de parerile dumneavoastra in alcatuirea listei de aparitii editoriale. Literatura romana se intinde pe o perioada de mai multe secole, iar daca printre scriitorii dumneavoastra preferati se numara si unii pe care nu i-ati regasit inca in colectia Biblioteca pentru toti, cu siguranta intr-una dintre aparitiile viitoare veti avea surprize dintre cele mai placute. Pentru ca Biblioteca pentru Toti este un proiect de suflet. Un proiect de suflet al Jurnalului National pentru toti romanii. Pentru fiecare dintre voi...Pentru intreaga familie. Pentru ca literatura romana nu se rezuma la 100 de titluri sau de autori, va invitam sa parcurgeti urmatoarele 50 de titluri pe care le vom edita. Biblioteca pentru toti se doreste a fi un recurs la patrimonial cultural national. Este, de asemenea un bun nepretuit pe care-l lasam mostenire celor dragi. Continua sa citesti!
Eliade, de citit printre randuri
de Claudia Daboveanu
Daca in "Domnisoara Christina" autorul face un recurs transparent, prin folclorul romanesc, la o lume a irealului, in “Sarpele”, Eliade lasa conotatiile sa mearga in toate directiile, anuntand de timpuriu o alta literatura decat cea realista. In 1992, regizorul Viorel Sergovici ecraniza romanul "Domnisoara Christina". In rolul Siminei (reincarnarea Christinei), Medeea Marinescu. Iata ce-si aminteste actrita, dupa 20 de ani... Viorel Sergovici a reusit sa creeze o excelenta atmosfera vizuala. Atunci, la filmari, am avut prima incercare de a "citi" un text la modul instinctiv, intuitiv. Eram un copil mai matur decat ceilalti de varsta mea, studiam muzica, jucasem in filme. Tin minte ca proba de la casting o dadusem chiar pe o scena din film. La un moment dat, mi-a fost frica, vazand atatia mari actori langa mine, dar am avut incredere in intuitia mea. O bariera: scenele de apropiere fizica...
Citeste tot articolul:
23 februarie 2011
Mircea Eliade
Domnisoara Christina. Sarpele
In Domnisoara Christina naratorul stie tot ce vad, sau isi inchipuie ca vad, toate personajele, cu numai doua exceptii: Simina si Christina. El poate privi evenimentele din perspectiva fiecarui om, dar nu si din cea a strigoiului. La fel, nici in Sarpele el nu povesteste ce vede sau gandeste Andronic, ci numai si numai cum il vad toti ceilalti pe el! Naratorul nu stie cum vede non-umanul pe oameni sau ce gandeste acesta. „Il privea nesatioasa, infometata“, ne spune, in primul roman, naratorul, dar acesta povesteste scena din perspectiva lui Egor, nu a Christinei, caci numai el aude ce-i spune Christina si o vede privindu-l. Si totusi, in Sarpele exista o singura exceptie, memorabila. Cu putin inainte de sfarsit, dupa ce Dorina a adormit si Andronic se culca si el, „O privi cum doarme langa el, goala si vie, nein chipuit de frumoasa in nestiuta ei sinceritate. Apoi, ca si cum ar fi vrut sa alunge o vraja, Andronic se culca deasupra fruntii fetei, zambi prelung si se culca alaturi, cu obrazul odihnit pe sanul ei“. Naratorul poate vedea ca Andronic o priveste pe Dorina, dar nu poate sti cum o vede decat daca intra o clipa in perspectiva lui: „goala si vie, neinchipuit de frumoasa in nestiuta ei sinceritate“. (SORIN ALEXANDRESCU)
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu