Se afișează postările cu eticheta Colectia Cinemateca. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Colectia Cinemateca. Afișați toate postările
marți, 11 ianuarie 2011 | By: Roxana Vintila

Amintiri din copilarie


Amintiri din copilarie un film de Elisabeta Bostan
Ecranizand povestirile reunite de Ion Creanga sub celebrul titlu "Amintiri din copilarie", Elisabeta Bostan da viata pe ecran celor mai minunate pagini ale literaturii romanesti pentru copii. In seara de Ajun, in bojdeuca lui din cartierul ticau al Iasilor, Ion Creanga, interpretat de marele actor Stefan Ciubotarasu (asemanare izbitoare cu badia Ion) isi aminteste cu duioasa nostalgie de copilaria sa petrecuta in satul natal Humulesti, de poznele si aventurile sale, atribuite in carte personajului numit Nica a lui Stefan a Petrei. Interpretul baiatului, Ion Bocancea, croieste personajul cu o naturalete si candoare cuceritoare. Cu sotiile si nazbatiile sale, Nica atragea toate necazurile lumii intrand mereu in cele mai mari buclucuri, pe care trebuia sa le rezolve tot el. Cum sa uiti Pupaza din tei (ceasornicul satului, dusmanul copiilor somnorosi, alintati de Cucoana Lene), de Ceaslovul cel mare in care elevul Nica prindea, cu mare dexteritate, mustele din clasa, de jubilatia scaldatului vacantelor varatece, de smantana care disparea misterios din oalele mamei, de cei doi „inamici cumpliti” de la scoala - Calul balan si Biciul Sfantului Niculae , de ciresele gustoase (mancate pe furis, direct din pomul matusii), de chelfaneala primita, de caprele bietei Irinuca, de daramarea casei, de „fugitul in lume”, cu pluta pe Bistrita si cate altele… Filmele semnate de „mama” Zizi Bostan constituie in cinematografia romaneasca o mare lectie de film pentru copii si pentru familie, un manifest liric si moral despre puritatea, candoarea si nazdravaniile magicului univers al copilariei.
Distributie
Stefan Ciobotarasu
Ion Bocancea
Corina Constantinescu
Emanoil Petrut
Nicolae Veniat
Eliza Petrachescu
Zoe Anghel Stanca
Mircea Constantinescu
Costache Sava
Alexandru Azoitei
Ion Henter
Mihai Mereuta
Maria Cupcea
Nunuta Hodos
Si copiii:
Nicolae Irimia
Petrica Grigoras
Elena Iacob
Cezar Tataru
Victor Copot
Eduard Bulgaru
Iuliana Ganea
 



Mama


Mama un film de Elisabeta Bostan
Inspirat din “Capra cu trei iezi” de Ion Creanga si din alte povesti in care binele invinge raul. Este singurul film romanesc realizat in trei versiuni (romana, rusa, engleza) si partial in franceza. "Mama" este intr-adevar un spectacol fastuos, de o vitalitate usor naucitoare, dar calculat cu bagare de seama din scenariu, din regie, din imagine cat si cum sa fie fastuos, cat si cum sa fie naucitor". (Eva Sarbu)

Distributie
Ludmila Gurcenko
Mihail Boiarski
George Mihaita
Florian Pittis
Violeta Andrei
Oleg Popov
Savelii Kramarov
Valentin Manohin
Paula Radulescu
Vasile Mentzel
Vera Ivleva
Evghenii Ghercikov
Liliana Petrescu
Natalia Kracikovskaia
Marina Poliak
Si copiii:
Lulu Mihaescu
Matei Opris
Adrian Cristea
Timur Asaliev
Petia Dektiarev
Cu participarea balerinilor de la Teatrul Mare din Moscova, solisti
Ecaterina Maximova
Alexandr Bogatirev
Irina Fadeeceva

 

Prin cenusa imperiului


Prin cenusa imperiului un film de Andrei Blaier
Dupa romanul lui Zaharia Stancu “Jocul cu Moartea”
Filmul, ecranizare dupa romanul lui Zaharia Stancu, “Jocul cu moartea”, isi plaseaza actiunea pe fundalul primului razboi mondial, cand lumea marilor imperii se cutremura din temelii iar frontul schimonosise fata Europei pana la hotarele ei, in zona balcanica. La mijlocul anului 1917 Imperiul Austro-Ungar era in pragul destramarii iar natiunile care il constituisera secole la rand se ridicau cerandu-si dreptul la autodeterminare. Luptele de pe front, mortii, transeele, victimele, saracia, nesiguranta alcatuiesc un tablou dezolant si dezumanizant. In acest context apar personajele principale, doua fiinte fundamental diferite dar cu un destin comun. 
 Darie (Gabriel Oseciuc) un tanar fara experienta vietii, un baiat schiop si naiv peste masura si un barbat matur ciudat si cinic, supranumit Diplomatul (fabulos interpretat de Gheorghe Dinica), genul escrocului trecut prin toate silniciile vietii, versatil, perfid, dar orgolios cu pretentii de noblete. Capturati intr-o razie din Bucurestiul aflat sub ocupatie germana, cei doi sunt aruncati intr-un grup de oropsiti ca si ei si dusi pe front sa sape transee. La un moment dat, reusesc sa evadeze din convoi. Ratacind printr-o peninsula balcanica parjolita de razboi, drumul le este presarat cu tot felul de evenimente palpitante, care le pun viata la incercare. Candidul Darie si cinicul si inventivul Diplomat sunt siliti sa supravietuiasca impreuna, in timp ce sub ochii lor lumea din jur intra intr-un dinamic proces de schimbare geopolitica si sociala. Impreuna, ei traiesc, aproape fantomatic, experienta jocului cu moartea prin “cenusa imperiului austro-ungar” agonizant, intr-o lume in care fiinta lor nu valora nimic. Diplomatul sfarseste prin a fi arestat de autoritati, iar Darie, maturizat, la capatul unei initieri, alege calea luptei impotriva mortii, a disolutiei umane, a razboiului. Povestea filmului a fost la fel de palpitanta ca si cea a personajelor sale. Initial Blaier a propus filmul, apoi acesta a fost preluat de un alt regizor care vede in pielea celor doi protagonisti pe Caragiu si Mircea Diaconu. Regizorul a ales calea strainatatii si filmul a revenit lui Andrei Blaier.
Distributie
Gheorghe Dinica
Gabriel Oseciuc
Elena Albu
Cornel Coman
Irina Petrescu
Stefan Sileanu
Ernest Maftei
Florina Cercel
Ferncz Bencze




Noiembrie, ultimul bal


Noiembrie, ultimul bal un film de Dan Pita
Dupa romanul “Locul unde nu s-a intamplat nimic” de Mihail Sadoveanu. In acest film, Daneliuc (scenarist, regizor si interpret in aceasta pelicula) incearca sa scuture conformismul, sa rastoarne prejudecatile, sa deschida calea unui alt mod, diferit fata de cel oficial, de a privi lumea romaneasca a anilor ’80...
Distributie
Stefan Iordache
Sergiu Tudose
Giony Popovici
Florian Potra
Gabriela Baciu
Soimita Lupu
Gabriel Costea
Corneliu Revent
Catalina Murgea
In alte roluri
Lucia Maier
Victoria Cocias-Serban
Ligia Dumitrescu
Eugenia Iliescu
Suzana Macovei
Carmen Lacatus
Adrian Ciobanu
Mihail Brasoveanu
Elena Compuzeanu
Cornal Scripcaru
Constantin Sasu
Valentin Popescu
Mihai Alexandru
Nicolae Macovei
Rudi Rosenfeld
Tomi Cristin
Mihai Clita
Stefan Mirea

 

Proba de microfon


Proba de microfon un film de Mircea Daneliuc
Proba de microfon este un film cine-verite, realizat in priza directa.
Proba de microfon — Festivaluri: Atena, Los Angeles, Roma, Poitiers; Marele Premiu ACIN. Luiza (Gina Patrichi) — reportera de televiziune si Nelu — cameraman (MirceaDaneliuc), continua sa lucreze impreuna, desi raporturile lor personale (si amoroase) s-au intrerupt brusc. Cei doi fac un reportaj in Gara de Nord, unde Nelu o cunoaste pe Ani (Tora Vasilescu), o tanara putin ciudatǎ. Intre cei doi se naste o firava poveste de iubire, ca o speranta spre lumina. 
Ca si in alte filme ale sale, cineastul Mircea Daneliuc contureaza si in “Proba de microfon” protestul sau impotriva realitatilor mincinoase, mentalitatilor duplicitare din anii dictaturii. Personajele orbecaie, asemeni unor fiare ranite, in cautarea unui sens pe care nu-l gasesc.
Distributie
Tora Vasilescu
Gina Patrichi
Mircea Daneliuc
Gheorghe Negoescu
Adrian Mazarache
Geta Grapa
Vasile Ichim
Maria Junghietu
Constantin Chelba
Victor Hillerin

Titanic - Vals


Titanic-Vals un film de Paul Calinescu
Admirator al operei caragialiene, Tudor Musatescu reia subiectul vietii politice romanesti din perioada interbelica. Cu “Titanic-Vals” (1932), Musatescu a marcat un moment important in literatura noastra (1932), moment care venea sa ridice prestigiul dramaturgiei nationale si sa atraga interesul publicului pentru repertoriul romanesc. O fresca a provinciei autohtone aflata in fierberea campaniei electorale parlamentare.
Autorul urmareste destinul unui om obisnuit si onest (Spirache Necsulescu), functionar modest la prefectura, om cu familie grea. O neasteptata mostenire de 50 de milioane de lei il arunca pe un traseu de destin, la care nu gandise niciodata. Impotriva propriei vointe, omul se vede antrenat in manevrele politicianiste locale. Autorul il antreneazǎ pe blandul si onestul Spirache. Intr-o rotatie existentiala de 180 de grade fata de vechiul sau fel de trai. Protipendada politica a urbei, dar si familia sa manata de interese meschine, egoiste, animata de o uriasa dorinta de parvenire il preseaza sa intre in politica pentru un post de deputat. Obligat sa tina un discurs politic, in stilul demagogic obisnuit in asemenea imprejurari, Spirache spune de la balconul Primariei, cu sinceritate, ca nu poate promite nimic concetatenilor sai si ca deputat “nu va face nimic”. Sinceritatea vorbitorului cucereste corpul electoral, saturat de minciuni. Exuberanta alegatorilor este imediat confiscata de lichelele politice ale orasului, care il aplauda, considerand succesul lui Spirache ca fiind o performanta a smecheriei lor. Avand imaginea corecta a unui viitor social, in care nu-si gaseste locul, Necsulescu e dezamagit. Are sufletul frant contemplandu-i pe cei din jurul sau, debordand de fericire cu gandul la avantajele extraordinare ce-i asteapta. Birlic realizeaza in film un rol de zile mari! Plecand la Bucuresti cu trenul, de la fereastra vagonului, Spirache al sau are un zambet ciudat, care anunta, parca, o surpriza…
Distributie
Grigore Vasiliu Birlic
Silvia Fulda
Kity Gheorghiu Musatescu
Mitzura Arghezi Camenita
Lucian Dinu
Coca Andronescu
Liviu Badescu
Ion Fintesteanu
Mihai Fotino
Ion Lucian
Ion Dichiseanu
Florin Scarlatescu


Mere Rosii


Mere rosii un film de Alexandru Tatos
Mere Rosii este filmul de debut al regizorului Alexandru Tatos, regizor de marca al cinematografiei romanesti. Scenariul, semnat de scriitorul Ion Baiesu, a plecat de la o experienta proprie — o lunga internare in spital. Realizat in 1976, filmul nu se teme sa priveasca realitatea in ochi, cinstit, fara ocolisuri. Eroul principal, un tanar medic chirurg (pasionat consumator de mere rosii!), excelent profesionist, inflexibil cu respectarea normelor morale, se afla intr-o lupta permanenta cu indiferenta si ignoranta semenilor sai, cu micimea lor sufleteasca, cu obtuzitatea si carierismul directorului spitalului. Mere Rosii exprima mai exact conflictul dintre talentul, abnegatia profesionala, respectarea juramantului lui Hippocrate, a protagonistului aflat fata in fata cu mediocritatea, suficienta si carierismul unor confrati, care, cu orice pret, vor sa acceada pe scara profesionala si sociala. Ascensiunea tanãrului medic Mitica Irod, repartizat intr-un spital de provincie, il face pe doctorul Mitroi, prototipul personajului plafonat profesional, sa-si vada periclitata pozitia de director al spitalului. Mitica (entuziast, carismatic si convingator in rolul actorului Mircea Diaconu) nu face nici un compromis in relatia cu superiorul sau, caruia-i aminteste mereu de menirea acestuia, de functia pe care o reprezinta. Ignora asa-zisele “conveniente sociale” si nu face rabat in abordarea problemelor spitalului si ale pacientilor. Bine intentionat si lucid, gata de sacrificii personale, el considera ca are pe lume un singur dusman real: moartea, pe care, din pacate, nu reuseste intotdeauna s-o infranga.
Distributie
Mircea Diaconu
Mitica Popescu
Angela Stoenescu
Florin Zamfirescu
Ion Cojar
Ernest Maftei
Emilia Dobrin
Vasile Cosma
Carmen Galin
 


Senatorul Melcilor


Senatorul melcilor un film de Mircea Daneliuc
Prin personajele sale, Senatorul melcilor radiografiaza zona tenebroasa a puterii in perioada tranzitiei sociale si politice romanesti. Senatorul Vartosu soseste intr-o localitate montana pentru a inaugura o centrala eoliana. Aici, da peste o comunitate cu tarani nemultumiti, care il asteapta cu numeroase reclamatii legate de abuzurile facute la reimproprietarire. Parlamentarul venit pentru un eveniment monden — a se intelege distractie — e deranjat de solicitarile oamenilor intr-o problema atat de complexa. Deci, se instaleaza intr-o fosta vila a lui Ceausescu si e incantat sa dea un interviu unei echipe de ziaristi straini sositi in localitate, care, de fapt, vor sa cumpere o parcela de teren. Pentru ca nu e bine sa neglijeze presa, senatorul ii primeste cu toate onorurile, cautand, in acelasi timp, sa ascunda lucruri care “nu trebuie” filmate. Duplicitar, dar galant, senatorul ii invita la o masa snoaba cu preparate… din melci. Obediente, autoritatile locale mobilizeaza toata suflarea locului la adunat de melci. Dar, acestia (ghinion!), nu se prea gaseau… nefiind sezonul lor. Cautarile degenereaza intr-o zgomotoasa si absurda serbare campeneasca. 
 
Totul se termina cu un viol, ceea ce aduce la aparitia unui conflict etnic, care scapa de sub control. Potentatul vremii da bir cu fugitii, se retrage la o cabana refuzand sa se implice. Baut, se simte rau si are o seara de cosmar, cuprins de o spaima cumplita ca ar putea fi otravit cu melci si ciuperci. Isi aminteste de Dumnezeu si face promisiuni fierbinti de indreptare. A doua zi, se trezeste in stare buna. Instantaneu, uita promisiunile facute Celui de sus, de necazurile oamenilor si o sterge, cat poate de repede, la Bucuresti.
Distributie
Dorel Visan
Cecilia Barbora
Clara Voda
Madeleine Thibeault
Dan Chisu
Florin Zamfirescu
Constanta Comanoiu
Nicolae Albani
Mircea Andreescu
Dinu Apetrei
Anda Caropol
Viorel Comanici
Camelia Zorlescu
In alte roluri:
Flavius Constantinescu
Viorica Geanta
Kocsis Laszlo
Haralambie Boros
Dervas Laszlo
Deak Barbala
Vargyasi Ibolya
Oana Ene
Ilie Savu
Carole George
Giani Lingurar
Achim Ganea
Ionut Lingurar
Vasile Machedon
Constantin Cazacu
Si Copilul Alexandru Marin


O scrisoare pierduta


O scrisoare pierduta un film de Sica Alexandrescu si Victor Iliu
Romania, 1953, un film realizat dupa piesa “O scrisoare pierduta” de I. L. Caragiale.
Spectacol al Teatrului National din Bucuresti.
“O scrisoare pierduta” este piesa care sta in fruntea comediografiei romanesti. Ea are cea mai senzationala cariera nationala, internationala, fiind tradusa in peste 50 de limbi si reprezentata in vreo patruzeci de tari. Fiind realizata in perioada de inceput a cinematografiei romanesti, unii critici au considerat ca filmul este mai mult un spectacol de teatru filmat. Dar, fara indoiala, valoarea sa este extraordinara prin distributia de exceptie, prin uriasa statura artistica a interpretilor si a regizorului. 
Pierduta, o scrisorica de amor de la o persoana importanta, becher, catre o doamnã din lumea “buna”, dezlantuie un bulversant cameleonism politic, care ravaseste toata urbea, aflata in plina campanie de alegeri parlamentare. Obiect de santaj, misiva sentimentala schimba de la zi la zi optiunile electorale ale onorabililor politicieni locali, iar cand ajunge, datorita fatalitatii si a unui “cetatean onest”, din nou in mana destinatarei, totul se termina cu o impacare fericita si o uriasa serbare populara. “Piesa rezista fiindca sintetizeaza esenta permanenta a pasiunilor politice” — remarca Serban Cioculescu. 
Distributie
Stefan Tipatescu:
Niki Atanasiu
Zaharia Trahanache:
Alexandru Giugaru
Ghita Pristanda:
Marcel Anghelescu
Un cetatean turmentat:
Costache Antoniu
Agamemnon Dandanache:
Radu Beligan
Tache Farfuridi:
Ion Fintesteanu
Iordache Branzovenescu:
Grigore Vasiliu-Birlic
Nae Catavencu:
Ion Talianu
Ionescu:
Ion Henter
Popescu:
I. Iliescu
Zoe Trahanache:
Elvira Godeanu

Momente si schite


Momente si Schite

Dem Radulescu, Rodica Tapalaga, Marius Pepino, Toma Caragiu, Stefan Mihailescu Braila, Nae Roman, Mihai Fotino, Horia Serbanescu, Florin Vasiliu, Ovid Teodorescu, Stefan Niculescu-Cadet, Victoria Mierlescu, Gheorghe GIma, Puiu Calinescu, Dumitru Chesa, Nae Stefanescu, Radu Cazan, Radu Beligan, Marcel Anghelescu, Eugenia Badulescu, Francesca Cristian, Puica Stanescu, Donna Carozzi, Dorina Done, Elena Arama, Gr. Vasiliu Birlic, Sorin Stratilat, Maria Vauvrina, Florica Demion, Aurel Ghitescu, Constantin Ramadan, Gr. Ionescu Gion, Nick Niculescu, Viorica Verbitchi, Arcadie Donos, Ion Pella, Matei Casvan, Neofita Patrascu

Autori: I.L. Caragiale
Regizori: Haralambie Boros Jean Georgescu
Politica cu delicatese
Un film de Haralambie Boros
Ecranizare de Mircea Stefanescu.
Film distins cu Diploma de Onoare si Placa de Ceramica la al VI-lea Festival International al Filmului Vesel de la Viena — 1964.
Arendasul roman
Un film de Jean Georgescu
Imaginea: Ion Cosma.
Transpunere cinematografica dupa schita Arendasul roman de I. L. Caragiale.
Lantul slabiciunilor
Un film de Jean Georgescu
Imaginea: Ion Cosma.
Transpunere cinematografica dupa schita Lantul slabiciunilor de I. L. Caragiale.
Vizita
Un film de Jean Georgescu
Imaginea: Ion Cosma.
Transpunere cinematografica dupa schita Vizita de I. L. Caragiale.
O scrisoare pierduta un film de Sica Alexandrescu si Victor Iliu

Doua lozuri


Doua lozuri un film de Jean Georgescu, Gheorghe Naghi si Aurel Miheles 
Ecranizare dupa schita lui I. L. Caragiale Doua lozuri.
Dupa orele de birou, domnul Lefter Popescu, un marunt functionar public, ramane, cateodata cu amicii la o bere. Intr-o zi, cumpara doua bilete de loterie. Dupa tragere afla ca lozurile sale sunt castigatoare, aducandu-i o suma mare de bani, care-i va schimba viata. In culmea fericirii, Lefter uita de mizeriile pe care i le face seful la serviciu, uita de necazurile casnice si isi face planuri mari de viitor. Dar unde sunt biletele? Casa e cercetata in amanunt. Fara rezultat! Biletele parca au intrat in pamant. Sotia isi aminteste ca le-ar fi pus intr-o jacheta veche data chivutei. Lefter, impreuna cu amicul comisar de politie fac o adevarata razie, dar… in zadar! 
Dupa cautari fara succes, revine la birou, unde primeste o mustruluiala strasnica din partea sefului tiran. Si… fatalitate! Rasfoind un dosar prafuit vede uimit cum cad pe podea cele doua bilete buclucase. (Scena este antologica dand masura geniului comic al inegalabilului Birlic). In culmea fericirii, domnul Popescu se scutura de umilintele conditiei sale modeste si isi depune cu mandrie demisia. Insotit de amici, consoarta si rude merge la oficiul loteriei. Aici alta fatalitate! Tragica! Numerele celor doua lozuri figureaza pe lista castigatorilor, dar nu in ordinea de pe biletele domnului Popescu. Ele figureaza inversat pe listele castigatorilor. Adica “vice-versa”, cum il lamureste functionarul de la oficiu. Cerul se prabuseste peste visele bietului Lefter Popescu. Disperat de aceasta ultima lovitura a hazardului, isi pierde mintile repetand intruna “vice-versa”…Multi apreciaza ca acesta este cel mai reusit rol cinematografic al lui Grigore Vasiliu Birlic. 
Distributie
Domnul Lefter Popescu:
Grigore Vasiliu Birlic
Madame Lefter Popescu:
Dorina Done
Capitanul Pandele:
Marcel Anghelescu
Comisarul Turtureanu:
Alexandru Giugaru
Flasnetarul:
Ion Iancovescu
Turbatul:
Remus Ionascu
Bancherul:
Mircea Constantinescu
Tica:
Margareta Pogonat
tiganca Batrana:
Medinee Saban
Fetita:
Carmen Manolescu
Plasatorul:
Carol Kron

 

Telegrame


Telegrame un film de Gheorghe Naghi si Aurel Miheles
Film realizat in anul 1959, dupa schita Telegrame de I. L. Caragiale.
Intr-un mic orasel de provincie, rivalitatile de orice fel se transforma cu usurinta, in preajma alegerilor in “uriase conflicte politice”, pe cat de artificiale, pe atat de patimase si demagogice. Nu numai politicienii, ci si oficialitatile, de fapt intreaga urbe, este prinsa intr-o fanfaronada gaunoasa, plina de intamplari ce se rostogolesc cu un comic irezistibil.

Distributie
Gr. Vasiliu Birlic
Costache Antoniu
Jules Cazaban
Remus Comaneanu
Alexandru Giugaru
Niki Atanasiu
Marcel Anghelescu
Neamtu Otonel
Stefan Ciubotarasu
Al. Ghibericon
Carmen Stanescu
Alexandru Lungu
Ovid Teodorescu
Mircea Septilici
Florin Vasiliu
Horia Serbanescu
Vasilica Tastaman
I. Antonescu Carabus



Mofturi 1900


Mofturi 1900 un film de Jean Georgescu
Filmul realizat de Jean Georgescu in 1964 este inspirat si bazat pe cateva dintre schitele lui Ioan Luca Caragiale: “Diplomatie”, “Amicii”, “O lacuna”, “Bubico”, “CFR” si “Situatiune”.
Distributie
Diplomatie
Vasile Tomazian: Matache
Geo Barton: Prietenul
Ileana Iordache: Mita
Amicii
Ion Lucian: Mache
Mircea Crisan: Lache
Paul Mirea: Tache
O lacuna
Horia Serbanescu: Mache Preotescu
Radu Zaharescu: Lache Diaconescu
Sanda Taranu: Madam Diaconescu
Simona Radulescu: Domnisoara Pavugadi
Bubico
Cella Dima: Doamna
Gr. Vasiliu Birlic: Voiajorul
C.F.R.
Iurie Darie: Musteriul
Ion Dichiseanu: Seful
Marina Maican: Mita
Din situatiune
Alexandru Giugaru: Nae
H. Nicolaide: Gae
Alexandrina Munteanu: Moasa


D'ale Carnavalului


D'ale carnavalului un film de Aurel Miheles si Gheorghe Naghi
“D'ale carnavalului” este ecranizarea piesei omonime a lui I. L. Caragiale, o farsa cu situatii pline de nepravazut, care se desfasoara intr-un ritm alert. In centrul atentiei — doua cupluri de amanti: Pampon (Al. Giugaru), Didina (Vasilica Tastaman) si Cracanel (Gr.V. Birlic), Mita Baston (Jeana Gorea). Nae Girimea (Ion Lucian), frizer si amorez notoriu, “trateaza amor” cu ambele dame. Plictisit de vechea iubire a brunei Mita (republicana de la Ploiesti) trece ca un fluture spre blonda Didina. Intriga incepe cu un biletel al noii amante catre cuceritorul frizer, care, din neatentie, il pierde. Biletul buclucas cade in mana gelosului Cracanel, zis si Mangafaua, care vrea crunta razbunare. 
Incepe o adevarata nebunie a depistarii vinovatului pe fundalul unui carnaval colorat si zgomotos. Pe schema clasicului qui-pro-quo, se desfasoara o sarabanda de situatii comice, incurcaturi, urmariri, intalniri amoroase mascate. Pe Cracanel si Pampon, “suferinta din amor” ii transforma din inamici in prieteni. Iar gelozia acestor doi, vesnic incornorati, ii aduce in situatia “sa compatimeasca impreuna”. Damele se lupta pentru a pastra atat locul in inima frizerului infidel, cat si stipendiile partenerilor cu bani. Totul intr-un carusel de moravuri ambalate intr-un comic savuros.
Distributie
Grigore Vasiliu Birlic
Alexandru Giugaru
Ion Lucian
Ion Anghel
Jeana Gorea
Vasilica Tastaman
Aurel Cioranu
Remus Ionascu
Ion Manu
Maria Voluntaru
Aida Moga Ionescu
Horia Caciulescu
M. Constantinescu