29 Aprilie 2009
Mateiu Caragiale
Craii de Curtea Veche
Subiectul romanului e greu de povestit. Sunt in fond aproape tot atatea povestiti cate personaje principale. {i chiar daca nu e un Decameron ori un Hanu-Ancutei, unde povestitorii se perinda in fata ascultatorilor, Craii e la fel de variat epic precum acestea [i a[aza intamplarile istorisite in cele mai variate perspective: unele intamplari par a cobori din timpuri vechi, altele, din spatii indepartate, destule ta[nesc din viata de toate zilele a unor oameni cu stare [i cu pofta de a trai dintr-un Bucure[ti de la sfar[itul epocii frumoase, cum este numita indeobate aceea dinaintea Primului Razboi Mondial. (Nicolae Manolescu)
Jurnalul National
A fost odata o lume in care noptile Bucurestiului respirau in alt ritm, in care timpul se strecura altfel pe strazile vechi si se transforma in poveste, in care prietenia si iubirea aveau un soi de sfintenie ce nu se lasa pangarita decat de tristete... De tristetea unui sfarsit de veac, de tristetea unui capat de istorie, de tristetea sutelor de existente care se prabusesc una in alta, lasand la iveala apusul... E lumea "Crailor de Curtea Veche" a lui Mateiu Caragiale. Pe care, ani multi mai tarziu, un Crai din lumea noastra, asa cum si-l amintesc cei care au lucrat cu el, regizorul Mircea Veroiu, avea s-o transforme intr-o poveste in imagini.
"Cu romanul «Craii de Curtea veche» m-am intalnit prima data cand aveam vreo 19 ani", isi aminteste Marius Bodochi, interpretul din film al lui Cara - naratorul, un rol pe muchie de cutit, mereu in poveste si mereu in afara ei. "Mi-a placut foarte mult romanul si l-am simtit foarte aproape de mine si de felul asta romantic, usor in actiune, de a privi lumea, cu oarecare detasare, de undeva dintr-un turn de fildes. Coincidea cu starea mea de atunci, acum nu mai sunt asa." Despre atmosfera de la filmari si despre Mircea Veroiu isi aminteste in culori calde. "Pe platoul de filmare am regasit atmosfera pe care eu o gandeam sau o simteam instinctiv, pentru ca Mircea Veroiu era prin excelenta un lord, un Crai de Curtea Veche, el nu era din lumea asta, era din alta lume, era dintr-o lume unde nu exista vulgaritate, unde oamenii erau intr-adevar intelectuali. Un domn in tot ce facea, prin felul cum actiona, cum iti vorbea, prin felul cum se apropia de tine, un mare lord. Nu mai exista oameni ca el. Reusea sa intretina o atmosfera extraordinara la filmari, care, poate, privita din afara, parea usor rigida, dar nu era asa, era de fapt un scut, nu oricine avea acces acolo... Era un om care, cred eu, suferea de o sinceritate absoluta. Asa era Mircea Veroiu. Eu l-am iubit foarte mult…
"Cu romanul «Craii de Curtea veche» m-am intalnit prima data cand aveam vreo 19 ani", isi aminteste Marius Bodochi, interpretul din film al lui Cara - naratorul, un rol pe muchie de cutit, mereu in poveste si mereu in afara ei. "Mi-a placut foarte mult romanul si l-am simtit foarte aproape de mine si de felul asta romantic, usor in actiune, de a privi lumea, cu oarecare detasare, de undeva dintr-un turn de fildes. Coincidea cu starea mea de atunci, acum nu mai sunt asa." Despre atmosfera de la filmari si despre Mircea Veroiu isi aminteste in culori calde. "Pe platoul de filmare am regasit atmosfera pe care eu o gandeam sau o simteam instinctiv, pentru ca Mircea Veroiu era prin excelenta un lord, un Crai de Curtea Veche, el nu era din lumea asta, era din alta lume, era dintr-o lume unde nu exista vulgaritate, unde oamenii erau intr-adevar intelectuali. Un domn in tot ce facea, prin felul cum actiona, cum iti vorbea, prin felul cum se apropia de tine, un mare lord. Nu mai exista oameni ca el. Reusea sa intretina o atmosfera extraordinara la filmari, care, poate, privita din afara, parea usor rigida, dar nu era asa, era de fapt un scut, nu oricine avea acces acolo... Era un om care, cred eu, suferea de o sinceritate absoluta. Asa era Mircea Veroiu. Eu l-am iubit foarte mult…
Citeste tot articolul:
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu