Enciclopedia Britannica, volumul al 14-lea

In volumul al 14-lea al Enciclopediei Britannica veti gasi articole care incep cu litera S, de la satrap la stil. Printre cele mai importante titluri amintim: Schiller, Schubert, serigrafie, Shakespeare, sindromul femeii abuzate, Smith Adam, Sofocle, Solomon.

 William Shakespeare. Poet, dramaturg si actor englez, proclamat adesea poetul national al Angliei si considerat de mul]i cel mai mare dramaturg al tuturor timpurilor, Shakespeare ocup` o pozi]ie unica in literatura lumii. Piesela sale scrise la sfarsitul sec. XVI si începutul sec. XVII pentru un mic teatru de repertoriu, sunt jucate si citite ast`zi mai frecvent decât oricand în istorie. Profe]ia marelui s`u contemporan, poetul si dramaturgul Ben Jonson, ca Shakespeare „nu apartine unei singure epoci, ci tuturor vremurilor“, s‑a implinit. 

Romeo si Julieta

Dincolo de timpuria Titus Andronicus, singura alta piesa pe care Shakespeare a compus‑o inainte de 1599 si care poate fi clasificata drept tragedie este Romeo si Julieta (cca 1594–1596), o piesa destul de atipica in comparatie cu tragediile urmatoare. Scrisa cam in aceeasi vreme când compunea si Visul unei nopti de vara, Romeo si Julieta poseda multe dintre trasaturile caracteristice comediei romantice. Protagonistii nu sunt personaje cu un statut social exceptional, precum Hamlet, Othello, regele Lear sau Macbeth. Ei sunt fata si baiatul obisnuiti, interesanti nu prin ideile lor filozofice, ci datorita iubirii lor pasionate unul pentru altul. Sunt tipuri de personaje mai potrivite comediei clasice, pentru ca nu apartin claselor de sus. Familiile lor instarite sunt esentialmente burgheze. Usurinta cu care Capulet si sotia sa il curteaza pe contele Paris ca potential ginere le tradeaza dorinta de avansare pe scara sociala. Ca urmare, prima jumatate din Romeo si Julieta este foarte amuzanta, iar frumusetea versurilor aminteste de Visul unei nopti de vara. Licentiozitatea lui Mercutio si a doicii se potriveste magistral texturii comice a scenelor initiale. Romeo, indragostit pâna peste cap de o Rosaline pe care nu o cunoastem niciodata, este un personaj partial comic, precum Silviu in Cum va place. Curajoasa Julieta, plina de aplomb, seamana mult cu eroinele comediilor erotice. Ea reuseste sa‑l instruiasca pe Romeo sa vorbeasca sincer si fara afectare despre dragostea lor, in loc sa faca uz de vorbirea declamatoare a pretendentului petrarchist. Piesa este in ultima instanta o tragedie, desigur, si isi avertizeaza spectatorii dintru inceput ca indragostitii sunt „loviti de soarte“. Si totusi, viziunea ei tragica nu aduce nici macar pe departe cu cea din Hamlet sau din Regele Lear.